Publicat in

17 iulie 2014

Comentarii

0 Comentarii

Localizare pe hartă

Vezi pe harta mare

Portul popular din Mocănimea Arieşului

Spre deosebire de zonele din nordul şi estul Câmpiei Transilvaniei, „trupul vânăt“ al cătrinţei s-a restrâns în susul zadiei şi s-a extins cel galben-portocaliu, cu cinci „vâstre“.

Spre deosebire de zonele din nordul şi estul Câmpiei Transilvaniei, „trupul vânăt“ al cătrinţei s-a restrâns în susul zadiei şi s-a extins cel galben-portocaliu, cu cinci „vâstre“. Ciupagul cămăşii a fost mai mare decât în celelalte arii marginale. Broderiile amplasate numai pe cot, au fost extinse şi pe mânecă în sus, având motive geometrice şi florale (Sălciua), cu cheiţe galbene (Ocoliş).

 

În portul bărbătesc, cămaşa cu mâneci largi şi guler cusut cu arnici negru, a fost înlocuită de cămaşa cu pumnari ornamentaţi cu broderie în diferite culori (alb-Sălciua; galben, vânăt, roşu, verde-Ocoliş). Peste cămaşă s-au purtat pieparul înfundat, iar apoi cel deschis în faţă.

 

 

Sumanul sau ţundra, în forma sa veche (bătrânească), croită cu mult mai jos de genunchi, ca şi mânecile, numită astfel în: Ţara Moţilor, Valea Arieşului, Mocănime, Buciumănime; a fost lucrat din pănură albă, morfologic şi structural este aceeaşi atât în portul femeiesc cât şi în cel bărbătesc, fiind purtat chiar de ambii soţi. În schimb sumanul alb, croit mai scurt a cunoscut o împodobire specifică din postăvior policrom, aplicat pe piept, mâneci, la margini, cu forme la clini şi evident mai bogată în portul feminin.

 

De o rară frumuseţe, atât morfologică şi structurală, dar deopotrivă şi decorativă, sunt piesele de port din blană. În toate zonele Munţilor Apuseni, încă din secolul al XVIII-lea arta cojocăritului a cunoscut o deosebită dezvoltare - chiar şi sub forma centrelor specializate – inclusiv schimmbul reciproc de experienţă dintre meşteşugarii români cu cei maghiari şi germani din zonele înconjurătoare. La sfârşitul secolului al XIX-lea, produsele de acest gen ating o mare varietate şi un nivel artistic ridicat, îndeosebi în privinţa cojoacelor femeieşti.

 

Adriana Țuțuianu

0 Comentarii

Trimite mesajul
Copyright © 2014 www.turismalba.ro