Zonele etnografice ale județului Alba

Judeţul Alba cuprinde următoarele zone etnografice, păstrătoare de tradiţii, bunuri culturale, din toate domeniile vieţii materiale şi spirituale: Mocănimea Ampoiului, Mocănimea Munţilor Trascău, Mocănimea Văii Arieşului, Buciumănimea, Ţara Moţilor, Valea Sebeşului,  Valea Mureşului, Zona Alba Iulia, Zona „Ţara Vinului“, Zona Tîrnavelor, Zona Aiudului, Zona Podişul Secaşelor.

Una dintre zonele Munţilor Apuseni deosebit de interesantă din punct de vedere etnografic este Mocănimea Ampoiului, care cuprinde următoarele sate de vale, cu aspect răsfirat al gospodăriilor pe pantele dealurilor: Ampoiţa, Tăuţi, Meteş, Presaca Ampoiului, Feneş, Valea Mică, Pătrânjeni, Trâmpoiele, Valea Dosului.

Mocănimea Munţilor Trascău este o zonă cu o economie montană agro-pastorală. Din cadrul ei fac parte următoarele sate: Mogoş (Mămăligani, Bârluţi, Valea Barnei), Ponor, Geoagiu (Valea Geoagiului, Dealul Geoagiului, Tecşeşti), Rîmeţi (Valea Inzeului, Valea Poienii, Cheia Rîmeţiului, Olteni) şi Întregalde (Micleşti, Valea Gălzii, Valea Comorilor). Satele locuite de mocani sunt încadrate la nord de Muntele Mare, la sud de confluenţa Ampoiţei cu Ampoiul, la est de Muntele Trascău şi la vest de Munţii Metaliferi.

Mocănimea Văii Arieşului cuprinde aşezările situate de-a lungul cursului mijlociu al Arieşului. Pe lângă formele clasice de păstorit, aici s-a acordat o foarte mare importanţă tipului cu pendulare dublă şi iernatul în zona fâneţelor, în legătură cu acesta s-a dezvoltat gospodăria cu curte închisă şi întărită. Menţionăm de asemenea frecvenţa şurii poligonale, ca şi în celelelte subzone mocăneşti.

Buciumănimea este situată în partea de sud-vest a Munţilor Apuseni, la interferenţa Munţilor Metaliferi cu Munţii Trascăului, ocupă o depresiune intramontană străbătută de Valea Buciumanilor, care pe cursul său inferior devine râul Abrudel, un afluent al Arieşului ce îşi are confluenţa cu acesta la Câmpeni. Sub denumirea de buciumani înţelegem toţi locuitorii comunei Bucium, alcătuiţi din următoarele şase sate: Bucium Cerbu, Bucium Sat, Bucium Muntari, Bucium Izbita, Bucium Şasa şi Bucium Poieni, dintre acestea în ordine cronologică cele mai vechi sunt Poienii şi Mutari.

Ţara Moţilor este zona centrală a Munţilor Apuseni, care cuprinde comunele din bazinul superior al Arieşului, de la Câmpeni în sus. Structura gospodăriilor se datorează unui vechi proces de roire, prin extinderea spaţiului agro-pastoral în dauna pădurilor. Satele sunt formate din mai multe „crânguri“, pâlcuri răsfirate de gospodării care adeseori poartă numele familiei mai numeroase ale vetrei iniţiale.

Valea Sebeşului este zona judeţului Alba, care face legătura cu Oltenia şi Muntenia. Satele Şugag, Săsciori, Laz, Pianu şi Săliştea (Cioara), păstrează costumul popular, obiecte legate de păstorit şi prelucrarea lemnului, dar mai ales arhitectura şi monumentele funerare din lemn - stâlpii frumoşi decoraţi.

Valea Mureşului, alcătuită din localitatea cu acelaşi nume, precum şi din comunele Miraslău, Ocna Mureş, Hopîrta, Noşlac, se caracterizează printr-o agricultura cerealieră, sprijinită de păstoritul sedentar şi agricol-local, iar datorită prezenţei râului Mureş, se practică pescuitul.

Zona Alba Iulia cuprinde satele de pe malul stâng al Mureşului, sate care se găsesc în partea de nord-est, sud-est şi sud-vest a oraşului Alba Iulia şi anume: Oarda de Jos, Oarda de Sus, Dumbrava, Şeuşa, Ciugud, Drîmbar, Teleac, Hăpria, Straja, Henig, Berghin, Dumitra şi Totoi. Datorită condiţiilor geografice, ocupaţia de bază a locuitorilor acestei zone a fost agricultura, pe fundalul căreia s-au dezvoltat apoi: creşterea vitelor, pomicultura şi păstoritul; ocupaţii care au asigurat locuitorilor materiile prime necesare traiului.

Podgoria Alba Iulia („Ţara Vinului“)  se află în centrul Transilvaniei, unde viticultura are tradiţii mai îndelungate, adică începuturile viticulturii coincid în inima Daciei, cu dezvoltarea agriculturii şi trecerea definitivă a populaţiei la modul de viaţă sedentar.Această podgorie se întinde de-a lungul Mureşului având în dreapta acestui râu, pe dealurile domoale localităţile ce se înşiruie de la Vinţul de Jos în sud spre Pîclişa, Bărăbanţ, Şard, Ighiu, Ighiel, Ţelna, Cricău, Galda de Jos, Craiva, Tibru, Bucerdea Vinoasă, pentru ca să se sfârşească la Stremţ, în nord, de-a lungul şoselei naţionale Sebeş-Alba Iulia.

Zona Târnavelor este în continuarea podgoriei Alba Iulia, pe văile Târnavei Mari şi Târnavei Mici, care se unesc la Blaj şi se varsă în Mureş. Această zonă, a cunoscut cultura viţei de vie mult mai târziu, prin extinderea ei din podgoria Alba Iulia. Târnavele sunt singurele râuri din România ce dau numele unei regiuni viticole de mare faimă, adică Podgoria Târnavelor, care este cea mai mare din Transilvania. De o parte şi de alta a Târnavei Mici, se află zona deluroasă acoperită de păduri, iar versantele dealurilor poartă vestitele podgorii ale Tîrnavelor de unde şi numele de a doua „Ţară a Vinului” din judeţul Alba, ce însumează localităţile: Blaj, Bălcaciu, Jidvei,  Cetatea de Baltă, Valea Lungă, Şona, Crăciunelul de Jos, Cenade, Ohaba, Roşia de Secaş.

Zona Aiud aflată la nord-vestul judeţului Alba, ocupând coastele cu expoziţie sudică, sud-estică şi sud-vestică în preajma oraşului Aiud şi în comunele Rădeşti, Lopadea Nouă, Hopîrta, Fărău, Ciumbrud, Livezile, Cuguzel şi în mai multe sate disparate uneori la distanţe destul de mari şi despărţite de apele Mureşului.

Zona Podişul Secaşelor este cuprinsă între Valea Mureşului, Târnavei Mici şi Târnavei Mari, la nord-vest şi nord, Valea Visei la est, Sebeşului la vest şi Munţii Cindrelului la sud. Fiindcă este o regiune relativ netedă, „detaşată” de ţinuturile limitrofe prin culoare largi de vale şi doar în sud stâns unită cu Munţii Cindrelului. În zonă s-a păstrat multă vreme caracterul arhaic şi autentic al obiceiurilor, împreună cu arhitectura şi portul popular, întâlnindu-le la: Cut, Daia Română, Deal, Şpring, Ohaba, Doştad, Cîlnic, Berghin, Gîrbova de Sebeş, Roşia de Secaş.

Adriana Țuțuianu