Trasee turistice din Munții Șureanu

Pasul Tărtărău - Poiana Muierii - Vf. Sălanele - Smida Mare - Gura Potecului - Vf. Lui Pătru – Aușel - curmătură Șureanu - cabana Șureanu

Descrierea traseului

Traseul acesta constituie un prim sector al drumului de creasta prin Muntii Sureanu. El este si un fragment din poteca de creasta a Carpatilor Meridionali care face legatura intre Muntii Cindrel, Lotru si Muntii Retezat, urmarind cumpana de ape intre bazinul hidrografic al Murosului si cel al Jiului.

Se poate pleca in traseu fie din pasul Tartarau, fie de la cabana Obirsia Lotrului. In prima situatie, coborim spre Obirsia Lotrului pe DN-67 C, circa 1,5 km, unde soseaua face un cot brusc (aproape 3600) la stinga. Chiar din cotul soselei spre dreapta (V) se desprinde poteca marcata cu banda albastra ce ne va conduce spre curmatura, virful si cabana Sureanu. Locul este marcat de un stilp metalic, cu trei sageti de tabla pe care apar indicatiile spre: Obirsia Lotrului, Sureanu, Tartarau.

Daca se porneste in traseu de la cabana Obirsia Lotrului, atunci se va urca pe sosea, spre nord, circa 5 km, in 1½ ore.

Poteca larga, utilizata si ca drum de carute, urmareste aproximativ curba de nivel de 1600 m si, dupa ¼ ore, traverseaza printr-o sa cumpana de ape dintre bazinele vailor Pravat si Salanele. Dupa alte 15 minute de mers prin padure ajungem in saua Poiana Muierii, cu intersectie de poteci :dinspre sud coboara poteca ce vine de la Cotul Ursului prin Poiana Muierii, dinspre vest urca poteca de la cabana Voievodu prin Muntele Stenninosu, spre est coboara un drum forestier pe valea Salanele. Ne continuam traseul pe drumul orientat spre nord, care ocoleste mai intii pe la est un virf impadurit si ajunge intr-o sa. In continuare lasam in stinga un alt virf, trecem printr-o sa lunga si impadurita, presarata cu poienite. La capatul acesteia urcam putin, apoi coborim intr-o poiana larga, dupa circa 1½ ore de cind am parasit DN-67 C. In fata noastra se ridica Vf. Salanele (1 709 m). In acest punct ajunge si o poteca nemarcata ce urca din valea Jiului de Est (cabana Voievodu) prin Muntele Grivei .

In continuare, cu toate ca sintem tentati sa urmarim drumul din dreapta, pe curba de nivel, bine circulat (care de altfel duce la stina din Salanele, aflata la NE de virf), vom renunta in favoarea unci poteci mai putin vizibile, care urca (jumatate stinga) in partea vestica a Vf. Salanele. Lasam pe dreapta un izvor, urcam spre un pile de brazi. Aici ne ghidam dupa marcajul de pe pietre; ajungem intr-o sa cu poiana, lasam apoi pe stinga un mic virf si potecile de oi si intram din nou in padure. Mai departe, poteca urmareste aproximativ curba de nivel pe versantul dinspre bazinul Smidelor (estic), trece prin poieni si plantatii (din care se deschid perspective spre Muntii Cindrel si Steflesti) si ajungem in poiana stinei din Smida Mare.

Se impune un scurt popas in aceasta poiana si pentru a ne odihni privirea pe culmea centrala a Muntilor Cindrel, care se ridica spre est, dincolo de culmile Smida Mica si Slimoiu.

Reluam traseul ocolind pe la dreapta (est) Vf. Smida Mare (1 774 m) si urcam usor (marcaj pe brazi), lasind stina in partea dreapta. Dupa ce ajungem in cumpana de ape, in punctul ,,La Pociumb', coborim in serpentina pe versantul vestic al culmii si, dupa ½ ora de la plecarea din saua Smidei Mari, o data cu iesirea din padure, ajungem in cel mai coborit punct din curmatura de la Gura Potecului. De aici urcam, saltind pe verticala circa 30 m, pe linga un pilc de brazi (dreapta) si dupa 10 minute ajungem la baza Vf. lui Patru (2 130 m), cu aspect piramidal, unde un indicator imbatrinit de vreme ne indruma spre cabana Voievodu, prin Bilele - 3 ½ ore (fragmente din traseele 3 si 22), cabana Oasa, prin Cioaca Ciontii - 3 ore (traseul 3), spre cabana Sureanu - 3 ore (traseul 2) si spre Obirsia Lotrului -4Va ore (adica inapoi, pe drumul pe care am venit).

In acest loc ne aflam aproximativ la jumatatea drumului (ca timp) dintre Tartarau si Sureanu. Pe o muchie, spre est, se zareste stina de la Gura Potecului, prin apropierea careia duce poteca la Oasa (triunghi rosu). Spre vest se vede valea adinca a Birlogului Mic, dincolo de care se ridica muchia si stina Bilele.

Din acest punct urcam prin pajiste pe versantul sudic al Vf. lui Patru, avind in stinga padurea de conifere. Dupa 10-l5 minute cotim usor la stinga, urmind marcajul banda albastra. La inceput, poteca este mai mult banuita, dar, treptat, devine vizibila, mai ales dupa ce intram in padure. In continuare, poteca urmareste aproximativ curba de nivel pe un arc de cerc in bazinul vaii Birlogul Mic. Dupa circa 10 minute iesim din padure si incepem sa urcam, costis, traversind citeva piriiase; in 15 minute de la parasirea padurii ajungem in muchia Bilelor (un picior al Vf. lui Patru). Aici duce si poteca de la cabana Voievodu, pe la stina Bilele, pe care o zarim jos, in stinga noastra. In acest punct, un indicator ar fi salutar.

Drumul continua in urcus spre NV (jumatate dreapta) pe versantul sud-vestic al Vf. lui Patru. La marcajul banda albastra aplicat pe pietre se adauga cel cu cruce albastra (traseul 22) si triunghi rosu (traseul 3). Dupa 30-45 minute de mers, avind mereu in fata platoul Ausel, in dreapta Vf. lui Patru si in stinga (dincolo de valea Bilele) Muntele Clabucet, ajungem in saua Ocolul (1990 m), situata intre Vf. lui Patru si Ausel. Aici se pot recunoaste urmele unui castru roman. Timpul si pendularea turmelor de oi au nivelat vechiul edificiu de pamint, dar conturul sau patrat se observa inca destul de clar, daca urcam putin spre est. Urmele castrului au determinat probabil si denumirea locului - Ocolul [3].

Aici se poate ajunge pe o poteca nemarcata, traversind Vf. lui Patru. In acest caz, din curmatura Gura Potecului, urcind pe versantul sudic al Vf. lui Patru (dupa ce am parasit poteca marcata cu banda albastra care coteste la stinga intrind in padure), se ajunge la pisc, pe o panta ce depaseste uneori 400. In apropierea virfului, o data cu domolirea pantei, intilnim citeva stinci reziduale. Sub virf, pe versantul estic, se afla un circ glaciar. Oboseala urcusului este compensata nu prin faptul de a avea ,,sub picioare' cel mai inalt virf din Muntii Sureanu, ci si prin splendida panorama ce-o ofera. Dupa ce ne-am delectat privirile asupra culmilor impietrite ale Retezatului, Paringului, Lotrului, Cindrelului si Sureanului, identificind culmi si vai, virfuri si suprafete de eroziune, coborim spre vest, in saua Ocolu, unde privirile ne sint atrase de patrulaterul castrului.

Din saua Ocolul continuam traseul urcind spre vest, pina pe platoul usor bombat al Auselului (2 010 m), de unde ochiul gaseste indata spre NNV cocoasa inalta si stincoasa a Sureanului, iar spre nord, culmile prelungi, golase ori impadurite care se lasa in trepte spre valea Muresului. Dupa 15-20 minute de mers pe platoul Ausel, in dreapta se adinceste obirsia unui piriu, tributar pe stinga Riului Mare al Cugirului.

Din acest punct, ocolim obirsia piriului si coborim spre curmatura Sureanu, avind in stinga muchia prin care culmea Ausel [4] se prelungeste spre sa, in dreapta, valea Riului Mare si, dincolo de ea, Muntele Puru. Trecem printr-un grup de brazi piperniciti, ienuperi si jnepeni si, dupa circa 45 minute din Vf. Ausel, ajungem in adinca si larga curmatura a Sureanului, in care se intersccteaza mai multe poteci. Dincolo de cel mai coborit punct al curmaturii, spre Vf. Sureanu, exista un indicator cu sageti spre cabanele: Sureanu (nord) 15 minute, Prislop (vest) 7l/2 ore, Ausel (sud) 2½ - 3 ore, Obirsia Lotrului 8-9 ore si Voievodu 5-6 ore. Din acest punct, pentru a ajunge la cabana Sureanu, cotim la dreapta, spre NE, avind in stinga Vf. Sureanu si in dreapta valea Riului Mare. Poteca este marcata cu banda, cruce si triunghi albastru. O data cu parasirea curmaturii, creasta se largeste transformindu-se aproape intr-un drum de caruta. Dupa 15 minute de coboris usor cotim brusc la stinga. In acest punct ajunge si poteca ce urca de la Poarta Raiului (vine din dreapta), marcata cu cruce rosie. Dupa 5 minute ajungem la cabana Sureanu, construita pe un tapsan format din depozite morenice. Aici dam de o poiana frumoasa, inconjurata de conifere. In spatele cabanei distingem circul glaciar sculptat in versantul estic al Muntelui Sureanu.

In cadrul circului, care prezinta o asimetrie pronuntata (versantii vestic si nordic fiind mai inalti si mai abrupti decit cel sudic), se distinge un prag glaciar (la baza caruia se afla lacul) ingropat partial (in partea nordica) de o morena longitudinala impadurita. Deasupra pragului, o potcoava nivala, acoperita de jnepeni, inchide o mica depresiune mlastinoasa. In partea estica, circul este limitat de un prag si o morena frontala. Aceasta inchide o cuveta de subsapare glaciara, ocupata odinioara in intregime de apele lacului. Colmatarea acestuia, asociata cu adincirea emisarului in morena au redus suprafata lacului, favorizind dezvoltarea unei zone mlastinoase, cu citeva pilcuri de jnepeni. De la cabana se poate urca in 1½ ore la Vf. Sureanu.

Alte trasee

Cugir – Cătunul Prihodişte – Cabana Prislop – Muntele Lupşa – Muntele Năsapişte – Muntele Sîpcea – Muntele Bătrâna - Şinca ( pana la traseeul TR)

Cugir – Râul Mic – Arieş – Cabana Prislop – Muntele Lupşa – Culmea Certezului – Muntele Pîrva – sub Vf. Şureanu – Cabana Şureanu

Cabana Şureanu – Poarta Raiului – Spinarea Căţele – Luncile Prigoanei – Muntele Fetiţa – Lacul Oaşa

De la colonia Fetița, din șoseaua de contur al lacului, se desprinde un drum forestier ce se derulează pe pârâul Fetița. În acel punct există un stâlp cu sageată de tabla având inscripția: ,,Spre cabana Șureanu 3-3½ ore”. Parcurgem drumul forestier, desfășurat pe malul stâng, circa 200 m, apoi trecem pe malul drept și urmărim poteca prin pădurea de molid care urcă în Golul Fetița (o poiana largă, cu stână). 

Stâlpii de marcaj din poiană ne ghidează pe versantul sudic al Muntelui Fetița (1696 m), unde pădurea a fost tăiată. Poteca se lărgește la dimensiunile unui drum de căruță. După puțin timp ajungem la o bifurcație de drumuri marcată de o troiță (Crucea Fetiței) și un stâlp indicator. Spre dreapta (nord), drumul de căruțe coboară la cantonul silvic și tabăra de elevi din Luncile Prigoanei. 

Urmăm poteca turistică spre stânga, care ne va conduce până în poiana din Luncile Prigoanei. Aici, bifurcarea potecii este materializată de un stâlp indicator. Traseul din stânga, marcat cu triunghi roșu, este o noua variantă de acces la Bilele, prin Vf. lui Pătru și Gura Potecului, în curs de amenajare. Urmărim poteca din dreapta până la intersecția drumului forestier ce urcă din Valea Mare. Traversam drumul și după circa 200 m de mers prin poiană ajungem în drumul forestier care se derulează pe valea Prigoana. Traversăm pârâul Prigoana de pe malul drept pe malul stâng peste un pod de beton. După circa 1 km apare o sageată indicatoare îndreptata spre versant (dreapta). Din acest loc părăsim drumul forestier (care mai continuă circa 2 km în amonte, pe Prigoana) și ținem cărarea ce se derulează pe versant, prin pădurea defrișată. Urcușul este greoi, mai întâi pe un ogaș, apoi în serpentine scurte până străbatem o diferență de nivel de cca 80 m. Înainte de a intra în pădure, mai parcurgem cca 200 m apro-ximativ pe curba de nivel. 

De aici putem admira valea Prigoanei în toata splendoarea ei. 

Vom pătrunde în pădurea de rășinoase pentru mai multa vreme. Poteca se lărgește și trece muchia pe celalalt versant. Marcajul cruce roșie apare frecvent pe trunchiul copacilor. Își fac apariția și câteva izvoare, iar la unul dintre acestea este amenajat un loc de popas cu o banca. În continuare, poteca coboară în pantă domoală; luminișurile devin mai frecvente, arborii se răresc și după câteva minute pătrundem în poiana largă de la Poarta Raiului. Aici, cei care doresc să rămână peste noapte pot găsi cu ușurință un loc favorabil pentru așezarea cortului. 

În poiană apar încă doua marcaje turistice - cel care vine de la Săsciori (triunghi albastru) și cel care urcă de la Cugir, urmărind valea acestuia. În fața noastră, pe stânga, se profilează frumoasa construcție din lemn a cantonului silvic. 

Trecem pe lângă canton, apoi traversam râul Canciu pe o punte, intrăm în pădure și începem un urcuș ceva mai greu, timp de ½ ora, pe o potecă largă acoperită de pietriș și bolovaniș. 

La capătul acesteia întâlnim o ramificație spre stânga, o poteca duce în curmătura Șureanu (triunghi albastru, banda albastra) și alta spre dreapta, care, dupa circa 5 minute, ne scoate la cabană.